Oraş de reşedinţă: Bacău - România
Are limba maternă


Biografie Vasile Alecsandri

Pagina personală web Vasile Alecsandri


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 2 : 1

15 mai 1848 :
Poezie 2002-08-08 (4265 afişări)

25 mai 1856 :
Poezie 2005-11-30 (2762 afişări)

Adio :
Poezie 2004-09-01 (5536 afişări)

Adio Moldovei :
Poezie 2002-08-08 (17387 afişări)

Andrii-Popa :
Poezie 2002-08-08 (4585 afişări)

Baba Cloanta :
Poezie 2002-08-08 (5717 afişări)

Bălcescu murind :
Poezie 2003-05-16 (2691 afişări)

Bradul :
Poezie 2002-08-08 (7805 afişări)

Cântec ostăşesc :
Poezie 2005-09-09 (1992 afişări)

Cântecul gintei Latine :
Poezie 2009-05-06 (5234 afişări)

Cinel-cinel * :
Poezie 2004-09-01 (2144 afişări)

Concertul în luncă :
Poezie 2010-05-11 (3293 afişări)

Cuza Voda :
Poezie 2002-08-08 (4731 afişări)

Dan, căpitan de plai :
Poezie 2006-04-04 (3507 afişări)

Desteptarea României :
Poezie 2006-04-01 (3161 afişări)

Dimineaţa :
Poezie 2006-04-03 (17654 afişări)

Doina :
Poezie 2002-08-08 (7208 afişări)

Dorul româncei :
Poezie 2004-09-01 (2054 afişări)

Două suflete :
Poezie 2005-11-30 (2179 afişări)

Fântâna :
Poezie 2006-04-03 (2485 afişări)

Fiind bolnav la Prinkipo :
Poezie 2005-11-30 (1484 afişări)

Flori de nufăr :
Poezie 2010-05-23 (1479 afişări)

Biografie Vasile Alecsandri

1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.