= compunerea aceasta | Stanica Ilie Viorel [07.Dec.23 01:18] |
acest colaj prins în rama propriilor existențe, între trecut și prezent, sub amprenta stilului deja recunoscut, aceasta, deci, ne invită să călătorim pe drumurile iernilor adevărate, atunci când fiorul se putea trăi într-atât încât va fi fost să fie viu și peste ani și ani și colții viscolului, ori, poate, ai lupilor din depărtări s-au mutat în traista timpului și nu ne iartă, mușcă dar avem pansamentul: amintirea curată, dăruită am lecturat cu plăcere succes! | |
= “cu lumini de Infinit” | Zavalic Antonia-Luiza [07.Dec.23 02:37] |
“Să creşti în gândul tău o floare dintr-o sămânţă de iubit, să crească lângă ea o mare, un ţărm, o plajă şi-nmiit, să vină harul peste tine ca umbra gândului sfinţit, cu Nicolae, cu desaga şi cu lumini de Infinit…” Ce urare minunată, care înseninează orice inimă care o citește. Felicitări! Cu bucuria lecturii, Antonia. | |
= DORESC SĂ COMUNIC CU COLEGUL MEU! | Maria Mitea [07.Dec.23 03:40] |
Gata, m-ai convins, Domnul Ioan, să comunicăm puțin te bulgăresc, :) | |
= S-au adunat Poveștile pe portativ | Ioan-Mircea Popovici [07.Dec.23 08:10] |
Gemene, Inspirația și Fantasia mi-au pus pe cap o pălărie de Don Quijote, sub braț, o mătură de om de zăpadă și-au început să arunce cu bulgări în mine... Au ținut-o așa până a venit Doamna Ludens cu trăsura ei cu coviltir, mi-a furat pălăria și mătura și-au dispărut toate trei... În urma lor a rămas bulgăreala cu amintirile de azi, de mâine și de ieri. Trei zile la rând, ca-n Clasele de Resturi Modulo Trei, Scară Nouă cu Trei Trepte, Treapta Zero, Treapta Unu și Treapta Doi. Pe scara aceasta, amintirile se țin după noi... Mai ales cele de joi... Cu bulgăreala aceasta-mi aduc aminte ziua-n care-am derapat cu mașina și m-am oprit într-un tei… S-au adunat Poveștile pe portativ acum, ca atunci când am zis: taci tu, gândule subțire și albastru precum marea treci de strada pietruită și coboară pe cărarea cea pe care, dimineața, inima-ți atinge zarea… | |
= adunând câțiva ani... | Ottilia Ardeleanu [07.Dec.23 11:33] |
“Ține Rafilo ceasul acesta în care ticăie inima mea pentru voi” - ce frumos! Găsesc aici o compoziție de iarnă în care se împletesc amintiri, dor, iubire, mult suflet și omenie. trimit și eu un bulgăre, cu plăcerea lecturii. | |
= Ioan-Mircea Popovici | BogdanGeana [07.Dec.23 11:55] |
Îmi plac femeile din accidentul tău în care peste memorie s-a prăbușit, la curbă, o betonieră de 100 tone. Îmi place Fata Mării și îmi place naiada Crișului Alb. Și nu pentru că mă uit numai după fuste, ci pentru că sunt foarte atent la zâne și la vrăjitoare. Iar la tine, prezența femeii este inexorabil legată de un luciu de apă, fie el chiar un strop dolofan, dar mic, cât unghia, căzut pe masa de bucătărie. Nu ai cum să nu vorbești de o mare doamnă a sportului românesc, Elisabeta Lipa și să nu vezi un luciu de apă. :) Acestea fiind zise, poemul tău este unul alchimic, traducerea ta liberă după Hermes Trismegistos. Mi-a trecut un fior rece pe spinare. Era un junghi de la poziția ghiocelului, tot dar m-am speriat. Mă bucur că sunt și eu părtaș la facerea lumilor tale. Și te rog să continui. Și ca să închei și puțin dojenitor: nu te lăsa incomodat de tema impusă cu ninsoare :) Felicitări! | |
= Văd | Liviu-Ioan Muresan [08.Dec.23 14:15] |
că ați preluat din alte texte, o fi bine pentru bulgăreală? Pe mine m-a binedispus această călătorie prin zone, timpuri și vremi. De ce 77? De cutremur? Glumesc, dar fiind ultimul meu comentariu aprobator nu pot decît să vă doresc o iarnă călduroasă. | |
= idei | Miclăuș Silvestru [08.Dec.23 16:30] |
amalgamate voluntar, ne poartă la înălțimea zmeielor de hârtie pentru a ne arăta... detaliile vizate de autor...! Privim și vedem totul: „Un vers spun eu, altul tu, rupând, din când în când Nuanţele cerului cu norii de la Histria, din cetate Sau de la locul acela din stuf, unde pescuiam Roşioare, crăpceni şi bibani Adunând câţiva ani Într-o singură zi…” Rămânem cu impresia că fiecare dintre cititori și-a găsit rostul: „Trăznit de fericirea filozofiei de boschetar E şi acesta un rost și un fel de a fi Ca-n pilda aceea cu măgarul, boul şi gospodarul Care trece-n pilda pescarului care-a scos din mare un efrit Şi tot aşa...” Idei reluate da... doar să nu fie redate identic!!!Mult succes! | |
= Tu ești 10, eu sunt 11 | Ioan-Mircea Popovici [09.Dec.23 04:05] |
Mulțumirile mele tuturor din RodadoR Exprimate-n fluierat din solz de pește... Stai că ninge-n Poezie, peste urmele mai vechi Până mâine dimineață, neaua-i până la urechi Numai Omul de zăpadă cu vederea-i de tăciune S-a umplut de bucurie, vede totul o minune… Asta spun acum când jocul, e mai nou decât Povestea Și-n curând vine Măgarul și strigă spre ceruri vestea Lume, lume, ai aflat c-a venit la voi în sat Împăratul dezbrăcat?... De aici, povestea-i multă Vers cu vers, strofă cu strofă Până vine-o catastrofă Îmbrăcată-n Poezie Lasă, fie! Echipajul Fecioarelor și Feciorilor este anunțat de versul Trei egrete cu regrete Trec în zbor spre RodadoR Oglindite-n Poezie https://ro.pinterest.com/pin/13933080090487718/?fbclid=IwAR1V2iYthk6_3bjVXI5HCF3IQw8gROK5HnF8gT9YNlviyLmYSVb6_D091z0 Și acum că-i dimineață Să-ndesim ochii la plasă Cu un nod pescăresc Cu un păhărel de pălincă Și un salam săsesc… | |