| + recomand. super text! | Stanica Ilie Viorel [24.May.23 20:59] |
| aș fi ales universalitatea, caz în care nu aș fi folosit “teandricul” cu toate că îmi place dualitatea divin-uman, dar ceva ca pentru toți dumnezeii (ai tuturor) și “sapiens-ul” aș fi evitat această formă “hotărâtă” altfel, citit cu mare plăcere parcă mi-e coudă că nu am văzut această idee: Dumnezeu- poligraf. și parcă s-a terminat prea repede textul:) | |
| = Din categoria „cât de trist” | Alexandru Mărchidan [24.May.23 21:50] |
| face parte și modul acesta de a-L vedea pe Dumnezeu „doar” (cum citim aici) ca pe „un poligraf vechi rudimentar reduce totul la valoarea de adevăr a unor propoziții din logica elementară adevărat sau fals”. Idee continuată de altele la fel de triste și de etichetări pe măsură: „nu răspunde niciodată la „de ce?” și mă oftic pentru că știu că poate teandricul pe persoană fizică”. Trist și că, spune autorul, „singura chestie pe care o ştie şi o tot repetă la şcoala de duminică e ca toate iubirile sfârşesc prin a fi răstignite”, ca și când creștinismul s-ar fi oprit la răstignire. Așa, fără alt rost, fără Înviere. Însă, e dreptul fiecăruia la o viziune (sau vizuină) proprie, nu? doar suntem ființe creatoare de universuri... | |
| = între | Stanica Ilie Viorel [24.May.23 22:02] |
| trist și tristă ironie eu observ o ironie asumată, nici nu mi-a trecut prin minte că autorul ar fi introdus creștinismul într-o astfel de ipostază din contră. am înțeles că sugerează (trista ironie) școala de duminică face asta poate ne lămurește autorul | |
| = Oricum, un lucru este | Alexandru Mărchidan [25.May.23 00:02] |
| clar: subiectul gramatical este Dumnezeu; despre El spune autorul (printre multe altele până acolo) că „singura chestie pe care o ştie şi o tot repetă la şcoala de duminică”. Deci Dumnezeu, ni se spune, „repetă la școala de duminică”... | |
| = Mulțumesc pentru textul pretext de-a răspunde, tot liric prin alt text | Dragoș Vișan [25.May.23 00:52] |
| Nu putem reduce la o noțiune abstractă sau la Robotnik pe Dumnezeu, fără a ne tăia craca de sub picioare. S-ar zice și ce? Cu picioarele pe pământ am cădea, lucizi după opiul credinței. Nebunia de a crede este marea iubire. Luciditatea și libertatea de-a nu crede în El până întru sfârșit este o mare iluzie dată de posibilitățile științei lumii — ceva spre maximă dezamăgire și disperare în pragul morții. Aș face eu un poem pe această generoasă temă literară. Ca răspuns. Textul poetic este bun, incitant. | |
| = Replica apropae mistică, un pic filosofică | Dragoș Vișan [25.May.23 01:09] |
| Într-un mod este Dumnezeu, în celalalt mod este Satana, două extreme primare noncolorate complementare, unul alb ne luminează, altul negru ne-ntunecă, amândoi vin și dintr-o separare originară, iubește și fă ca mine zice Iisus, urăște și urcă departe în viață fii șmecher și ultra occidental zice Satana Atunci când doi încearcă să te prelucreze, poți măcar să îl accepți pe il Separatio și scapi filosofic-ocult de dilemă, e primul pas, întâia treaptă să nu fii ateu, iei revoluția continuă, tipul Zorro drept etalon social, unul rău-bun se poate ivi, poate mișca neclintirea, individul nu moare, nu sucombă spiritual, il Separatio nu poate fi clar o iudă-Satană precum nici o divinitate uscată din capiști Dumnezeu Haiducul trăiește în cei simpli, harnici, loiali, pasionali, boemi, dezinteresați, inspirați, acest il Separatio aleargă să dea extrema binecuvântare și prin sânge celor greșiți loruși, ori celor salvați | |
| = Ilie | Ionuț Georgescu [25.May.23 09:10] |
| nu e un text doar despre Dumnezeu-poligraf, ci, mai ales, despre neînțeleasa permanent ființa-întrebare/întrebătoare. Totul lecturat în cheia interpretării timpului ca orizont posibil al înțelegerii ființei | |
| + Așa este! | Emilian Lican [25.May.23 09:13] |
| Dumnezeu este poligraf dar nu este vechi și nici nou... :) Cu dragă stimă! | |
| = Alexandru Marchidan | Ionuț Georgescu [25.May.23 09:20] |
| nu știu cât e de trist faptul că nu respect o anume gesticulație religioasă în text. Idolatrizarea credinței e un kitsch. Așteptarea Celui temporar absent, atenție, nu am spus necredință, mi se pare cea mai tare calitate a condiției umane | |
| = Dragoș | Ionuț Georgescu [25.May.23 09:32] |
| faptul că te-am provocat, mă face să mă simt bine :), funcționez pe modul ăsta, ateismul e de fapt și el o credință, la fel greu de argumentat rațional și la fel de radical. Împăcarea cu sinele e motorul nebuniei noastre de a trăi, beleaua e că avem ca borne pe Epictet- gândul la zei să-ți fie mai neîntrerupt ca respirația și mesajul christic, da, christic, cine va voi să-și scape sufletul îl va pierde. | |
| = Emilian | Ionuț Georgescu [25.May.23 09:34] |
| uitasem atemporalitatea :) | |
| = Și cum interpretezi, Ionuț, | Alexandru Mărchidan [25.May.23 10:27] |
| acest mesaj aparent contradictoriu: cine va voi să-și scape sufletul îl va pierde? | |
| = Îmi cer scuze dar... | Emilian Lican [25.May.23 10:32] |
| Noi ne săpăm oricum sufletul pentru că este cineva asemănător nouă... | |
| = Alexandru Marchidan | Ionuț Georgescu [25.May.23 10:49] |
| fraza aceasta anulează orice garanție rațională, nu are legătură cu înțelepciunea lumii, un risc pe care stoicii nu și l-au asumat spunând foarte clar: iar pe cele aflate deasupra noastră, pe acelea lasă-le deoparte. În limba greacă, termenul din care s-a tradus suflet înseamnă și viață, luând ad literam expresia, orice acțiune egoistă de salvare a vieții se va întoarce împotriva noastră. Că s-a dezvoltat ulterior că orice sacrificiu pentru celălalt va salva și viața ta și și a lui, mi se pare un pic forțată pentru a calma prima nedumerire | |
| = Emilian | Ionuț Georgescu [25.May.23 10:53] |
| Dumnezeu e ce face fiecare din singurătatea lui, spunea unul din discipolii lui Noica | |
| = Toate bune... | Emilian Lican [25.May.23 11:45] |
| Parțial îmi place Noica... | |
| + eu cred ca, scuze ca vad abia acum, dar merita remarcat | Leonard Ancuta [30.May.23 10:10] |
| de ce? întrebarea despre ființa e a tuturor. apoi simt voioșie, dezinvoltura in scriere. și fara suparare, mai binne un text de tipul asta in prima pagina decat cateva care apar acolo doar ca trage curentul. daca mai trebuie sa dau explicatii, scriu de nu ma mai opresc. a, mai adaug di heidegger, daca vorbim despre nimic, nu inseamna ca-i facem si nimicului un loc? tratatul despre metafizica, aparut la editura Politica, actuala humanitas, a fostului meu profesor plm. | |
| = Leo | Ionuț Georgescu [30.May.23 11:26] |
| un sfat umil, pentru a evita înțelegerea eronată a lui Heidegger, nu căuta în poezie adevărul pe care nu-l găsești în logică, fă din poezie o reinterpretare a logicii. O combinație între privire și reflecție... | |