Într-o zi un om a sărit din tramvai, însă aşa de stângaci, că a nimerit sub un automobil.
Circulaţia pe şosea a fost oprită şi un miliţian s-a apucat să cerceteze cum s-a petrecut nenorocirea.
Şoferul i-a tot explicat nu se ştie ce arãtând cu degetul spre roţile din faţã ale maşinii.
Agentul a pipãit roţile şi şi-a însemnat în carnet numele strãzii.
În jurul lor se adunase o mulţime apreciabilã.
Un cetãţean cu privirea tulbure cãdea tot timpul de pe piedestal.
O damă întorcea întruna capul spre altă damă, iar aceasta, la rândul ei, întorcea capul spre cea dintâi.
Apoi gloata s-a risipit şi circulaţia a fost reluatã.
Cetãţeanul cu privirea tulbure a continuat încã mult timp sã cadã de pe piedestal şi-n cele din urmã, de bunã seamã scos din fire cã nu reuşeşte sã se stabileascã acolo, pur şi simplu s-a culcat pe trotuar.
În acel moment un cetãţean care ducea un scaun a nimerit cu toatã viteza sub tramvai.
A apãrut din nou un agent, s-a adunat din nou mulţimea, circulaţia a fost din nou oprită. Cetăţeanul cu privirea tulbure a început din nou să cadă de pe piedestal.
Apoi totul a revenit la normal şi dealtfel şi Ivan Semionovici a intrat într-un mic restaurant.