După ruşinea suferită în mitologie, Cerber s-a consacrat gospodăriei.
Capitalist înnăscut prin limbă şi coadă; exploatează vanitatea şi mila. Aţâţă literatura domestică.
Dar e incoerent: combate cerşitul şi corespondenţa.
Deşi retor, nu e ipocrit. Şi-a făcut din amor o profesiune de credinţă publică. Idealul lui în dragoste: fraţii siamezi.
Nu poate suferi pisica pentru că scuipă.
E cabotin. Spre deosebire de pisică, se joacă pentru plăcerea altora; şi meloman. Preferă însă vocea stăpânului.
A lăsat să se înrădăcineze credinţa că e necesar. De fapt când e legat nu riscă nimic. Câinii de vânătoare sunt din porţelan. Păzesc scrumierele.
Ceilalţi, ca să-şi uşureze lupta pentru existenţă, s-au împărţit în două: unii care dorm ziua, alţii noaptea.

Câinii care nu dorm nici noaptea sunt astronomi.
E adevăr că nu latră câinele care muşcă, fiind ocupat.
Când turbează devine xenofob.