Păsărisme de Valentin Pișu

.Papagalul s-a bâlbâit într-un interviu fiind prins cu cioara vopsită.
.Mângâind-o pe creștet, i-a făcut curte pe lacul lebedelor și acum trăiesc ca doi porumbei.
.De când visa mălai, vrabia umbla ca o curcă beată.
.Cucuveaua s-a despărțit de corbul ce ținea strâns cașul în gură, gândind la cina romantică unde consumă lapte de cuc.
.Pretențiile gâsculiței erau…apă de ploaie.
.Vorbind de rău curcanii în prezența sticleților, s-a trezit ciufulită într-o colivie.
.Încurcându-se cu o pupăză, de rușine și-a băgat capul în nisip precum struțul.
.Stătea ca barza-ntr-un picior, făcând caragațe pe seama bufniței ce-a fost surprinsă de un stol de gaițe în patul unui cioroi.
.Mândru ca un păun îi cânta în strună ciocârliei.
.Vulturul pleșuv privea de sus formația fluierătorilor ce se manifestau ca niște granguri.
.I-a luat piuitul ciocănitoarea, ajungând de râsul curcilor.
.Găina clocise o telenovelă rezervându-i cocoșului rolul personajului negativ.

Amurg montan diafan
De Filip Tănase

Noaptea alene se lasă
Cu mult roșu-n asfințit,
Noaptea-i tăcut somnoroasă
Iară eu alerg grăbit.

În căsuța de cântec
Cântă doinele pe rând,
O fată cu ochi de șagă
Mă așteaptă surâzând.

Iubita mea e cum o știi,
Ea nu-i din lumea mare.
Din mâna ei ies bogății
Și curg mărgăritare.

În ochii ei când te-adâncești
Minciună nu ai să găsești.
Privirea ei de cer senin
E zâmbet clar, e fin și lin.

Iubita mea îmi dă fiori,
Frântură din natură.
Ea are zâmbetul de flori
Și-are obrajii cu bujori.

Iubita mea e cum o vezi,
E mândră ca o floare.
Și ce n-aș da eu pentru ea,
Mi-e dragă și-i a mea.