Pe-o gamă zisă "des Parfums": invenţie-a unui parfumier din Nisa (ori din Grasse?), Mesnard, de pe la finea unui secol estetizant şi sinestezic, tu, amintita mea amandă, eşti re-ul ce-i succede, în amonte, aceluia din centrul claviaturii, - în unison, la patru octave, cu vanilia, la trei, cu clematita, la două, cu, suav, heliotropul (cel, în horticolă premieră, oferit veştedei Leckzinska*), la una, cu viola odorata, ca şi, la iarăşi una, cu dulcea bergamotă, cum şi, la alte două, cu alba lămâiţă a nunţilor licite...
... RE (< resonare fibris)/prefix iterativ, la revedere.


* Cf. Casimir Magnat, "Traité du Langage des Fleurs", Paris, 1855, p. 349.