Johhny Bota – Glosar al termenilor de jazz

- In memoriam Eva Cassidy

Apariția cărții semnate de Johnny Bota, Glosar al termenilor de jazz, la Editura Brumar (păstorită de poetul și omul de televiziune Robert Șerban) este un eveniment muzical necesar iubitorilor de jazz. După cum mărturisește autorul , ideea a venit de la cunoscutul muzician dr. Mircea Tiberian, șeful secției de jazz a Universității Naționale de Muzică din București. Ela fost prezent la susținerea examenului de doctorat de către Johnny Bota (cu tema „Vioara în jazzul modern”), apreciind pozitiv anexarea de către autor a unui index de termeni jazzistici, la finele tezei.
Fapt cert este că jazzul, care place atâtor iubitori de muzică bună, este definit de niște fenomene muzicale și de termeni, categorii de concepte, tehnici și stiluri ce sunt descrise de un limbaj foarte specializat, dar nu prea cunoscut.
Cucerirea acestei lumi de termeni este însăși maturizarea semantică necesară pentru a face față unei lumi definite de originalitate și improvizația la cel mai înalt nivel creator.
Freebop? Aflăm că înseamnă o formă de jazz derivată din bebop, dar deosebită de acesta deoarece…
Finger Zinger? Un muzician care cântă cu o viteză excepțională.
Fours? Procedeu muzical în care soliștii improvizează, pe rând, câte patru măsuri…
Fusion? Hibrid al jazzului cu muzicile pop, rock, folk, reggae, funk, metal, country, hip hop, electronic music sau world music apărut la sfârșitul anilor 60…
Acut voicing? Vamp? În muzică clasică „ostinato”, figură muzicală scurtă de acompaniament care se repetă în secvențe, fixând balansul și caracterul piesei.
Lydian dominant? Mod al acordului de dominantă cu septimă mică și cvartă suită, denumit și „lydomixian”…
Cartea conține și o listă de prescurtări uzuale pentru numele instrumentelor muzicale și pentru unele indicații din jazz. La final, o anexă cu opțiuni pentru acorduri majore.
Atorul regretă la sfârșit că, din păcate „ în jazz nu există încă un sistem unitar de notație, deși se duc tratative serioase în acest sens (este adevărat că și în muzica academică încă se întâlnesc dispute în ceea ce privește terminologia). Există doar opțiuni, în funcție de autor și de editor, după cum există și în grafia limbii române, în ciuda normelor Academiei Române.”
Prefața cărții este semnată de o somitate românească a genului, Florian Lungu, cel care constată că „jazzul a dezvoltat expresii proprii, care îmbogățesc evident limba engleză-americană, în cadrul unui argou distinct, adeseori greu de tradus în alte limbi. Datorită deschiderii imense culturale intervenite în 1989, muzicienii români de jazz se confruntă tot mai des cu situații de cântare în compania unor artiști străini, americani sau nu, al căror numitor comun verbal este limba engleză.” Întâlnirile, workshopurile, cîntările internaționale, fac necesar și obligatoriu vocabularul specific de jazz.

Johhny Bota își pune cartea sub semul unei celebrări: „dedic această carte tuturor celor care, ca și mine, nu-și află liniștea până nu recunosc, pricep, asimilează și, în cele din urmă, folosesc corect „neologismele” vizavi de propriul lor vocabular.


Cum recent, pe 2 februarie, s-au împlinit patruzeci și șase de ani de la nașterea celebrei cântărețe de jazz (dar și blues, folk, gospel, country) Eva Cassidy, cred că am scris acest memento nu numai pentru prietenul meu iubit poet Robert Șerban, editorul cărții - recent revăzut la Gaudeamus 2008, și nu numai pentru distinsul autor Johnny Bota al cărui admiratoare sunt, ci și pentru memoria Evei, prea repede răpusă de cancer la vârsta critică de 33 de ani.
Iată un drum către amintirea sa:

http://www.youtube.com/watch?v=AFFo1pu4q7Q




Angela Furtună



http://angelafurtuna2008.over-blog.com/
http://dialogeuropean.ning.com/profile/AngelaFurtuna54