ce greier frumos se apleacă
şi cade în aerul cald
concentric cu murmurul lui
el nu se loveşte de nimeni
şi praful se îndepărtează
lăsând un disc pur şi albastru
pe forma acelui murmur

n-ai cum să te-alini de ce spune
decât ascultând molipsindu-ţi
secretele coarde vocale
de jertfa de a spune şi tu
supus de supusul albastrul
pe care în gând îl chemi greier
şi el îţi răspunde gândind
cuc lin vălurit şi al nopţii