Clipele care au trecut peste mine astăzi,
cînd te aşteptam cel mai mult, însetată,
m-au împuţinat de suflare
şi mi-au stors încet ultimele picături de inimă.
M-am prins delicat de-o fîşie de lumină
Şi-am alunecat descompusă pe ea.
Ţi-am vizitat interiorul, am intrat prin porii
mirosind a mosc pînă în străfundul fiinţei tale.
Te-am adulmecat în drumul meu spre inimă,
Ţi-am sorbit misterul din retină,
M-am neliniştit intrînd în cavitătile secrete
ale raţiunii tale încordate şi nesupuse.
Ţi-am căutat seva cînd am ajuns
la capătul făpturii tale vibrande
si n-am mai ştiut cum să mă desprind
din vîrtejul propriilor mele proiecţii,
aruncate în universul trăirilor tale.
Ţi-am umezit răsuflarea întretăiată, cu sînge.
Maliţios, cu buzele ti-am dat foc
unde-am ştiut că-i scris “Feriti, inflamabil!”;
m-am prelins în venele tale
să-ţi agonizez simţurile în ritmuri de Bolero.
Şi ţi-am suflat în tîmple sonatele deşertăciunii noastre
să nu uiţi cumva că exist în tine, ca o otravă dulce,
să nu-ţi aduni trupele de anticorpi împotriva mea,
să nu mai poţi renunţa la slăbiciunile tale,
să-mi dai mie coroana lor, în vis si-n patimă.
Te-am făcut ziua-ntreagă sclavul meu preaiubit,
Te-am adorat, cîntat, trăit, simţit si-atins,
Vîrful degetelor l-am înmuiat în alchimia ta,
Pe claviatura trupului m-am agitat în simfonii.
Te-am pedepsit cu tandreţe vărsînd gheaţă
Peste dorinţele tale clocotinde;
Sau am turnat ceară încinsă peste ideile tale
Să vadă şi ele că există ceva care le poate robi!
Auzeam cum şuierau toate în tine de dorul meu
Îmi pierdeam echilibrul din ce în ce mai încîntată
pe tine, în tine şi dincolo de materia redundantă.
Pentru ca erupţia fiinţei tale era inevitabilă
m-am agăţat din nou de-o fîşie de lumină
şi de data asta te-am părăsit chiar eu,
s-adulmeci, nesătul, după patima din mine,
să-ţi chinui gîndul cu “de ce”-uri inutile;
Te-am lăsat singur să experimentezi curajos
toate aceste neputinţe în fata iubirii.
Seara tîrziu, cînd m-am întors acasă,
Pustie de tine şi plină de fericirea unei înfrîngeri,
mi-am aruncat de pe mine zdreanţa iluzionistului
şi-n drumul către vis, te-am regăsit pe tine
dormind candid cu capul pe sufletul meu.