 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ je t'aime
moi non plus 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-06-17 | |
Clipește o lumânare pe masa din odaie
Și umbre reci aruncă prin colțurile ei, E liniște și pace în noaptea de afară, Pătrunde pe fereastră miros de flori de tei. Un tânăr fruntea-n palmă și-o sprijină-ncrețită Și ochii-i mari, himerici, privesc de mult în gol... El cugetă, sărmanul, la a vieții rea croială Și-i pare că în lume nu-și află nici un rol. Nici greierii, nici luna nu-i tulbură gândirea Și stă flămând motanul și doarme într-un ungher Iar vântul nu mai suflă, și codru-și ține firea Și parcă lumea toată a-ncremenit cu el. --- Privește lung... Ia pana și construiește o lume Pe-o coală de hârtie. E lumea lui și poate Trăi în astă lume de vis și fantezie. E cea mai bună lume din ce cunoaște el! --- Și-ntr-un târziu, când lumânarea de mult e ceară rece, Apare ca din ceață un înger blond și trist: Sunt soarta ta, copile; de-acum în astă țară Numit vei fi de-a pururi al poeziei Christ!
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
