Cuvinte, cuvinte şi-o pasăre lină în minte.

De suflet, de suflet, că este, tu adu-mi aminte.

Nădejde, nădejde, chiar dacă pădurile-s vineţi.

Iubire, iubire, când viaţa, când moartea revine-ţi.

Cum mine, cu mine, o şansă ce nu se revarsă.

Cu tine, cu tine, lumină de ceară nearsă.

De fosfor, de fosfor, de nervi răzvrătiţi ne e boala.

Şi totuşi, şi totuşi, tot nouă ni-e dată sfiala.

Din volumul “Ape cu plute”, 1975