Vad cu un ochi când cu altul privesc,
Pe ambii îi închid şi orbesc.

Cu-o ureche ascult, cu a doua aud,
De le-acopăr, devin ca şi surd.

Cu-n picior mă împiedic când cu-altul păşesc,
Când alerg, mă ridic, sau lovesc.

Când cu-o mână mă împing, cu cealaltă mă ţin,
Rup bucata de pâine şi apuc paharul cu vin.

Printr-o nară inspir şi prin alta expir.
Şi din nou inspir şi expir.

Prin gură mâncarea şi vorbele-mi trec
Şi pe gură tuşesc când mă înec.

Cu capul gândesc despre „cine sunt eu?”,
Despre „lume”, sau „bine” şi „rău”.

Din inimă râd, din inimă plâng, din inimă viaţa o cânt,
De iubesc, ori urăsc, tot cu inima simt, pentru că inimă sunt.