 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ je t'aime
moi non plus 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-12-06 | | Înscris în bibliotecă de Adriana Camelia Silvia Popp
Și așa,
cu scorțișoare și cuișoare, și tăciuni și cărbuni și vin de vanilie, așa, cu ochii legați. Și mă afumă cu păr de lup și așează ea pe frunte piepteni ciudați de os, o claviatură. Și așchii și mari cioburi de lună și felii de cartofi, amidonul trage durerea, ține minte, să știi. Da, țin minte, pacientul nu uită, dar este cineva uitat în pădure, în orașul de fag, o neființă culcată pe un pat de moarte în sarcofag de fag, nu cunoaștem persoana, dar este cineva cu ochii legați. Cine a sugrumat statuia ? Umbletele mele, pe unde umblați ? Și vine lumea cu eșarfe însorite și o prelată de pămînt peste mine trîntește, lumea. Ce-ar fi să mă vîndă lumea, să mă cumpere lumea, să mă ia vrăjitoarea în sacul de papură ? Și să fie liniște, liniște, rareori doar un rîs, al vrăjitoarei de papură.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
