Ruptele zăgazuri...
care şi unde sunt acelea?
Rupte dintr-o dată cu una
cea moarte…cea desfăcută,
înşirată
Cu moartea ţi-am spus,
îndoită, desfăcută din spaţii de
aproape.
Din spaţii
de unde desfaci gleznele.
Genunchii !
Dar de unde atât de mulţi genunchi,
fata mea ?
De unde păcatele mele de glezne ale tale
înşurubate şi ...
de unde astăzi, de unde ieri, de unde poimâine
câine de femeie
femeie de femeie
a cui femeie !
A mea plecată de mult
de la moartea mea
deşurubată
precum din gleznele tale fecioare,
cum degetele tale fecioare
îndreptate
înspre
şi dinspre toamne şi ierni deopotrivă,
Veri şi primăveri de-a-ndoaselea…
Dacă nu m-ai putut aştepta să mor,
află femeie…cea
cu degetul îndreptat
înspre cer
că nu te mai iubesc
de mâine începând,
de mâinele care astăzi
mi-este străin…
Proastă si
începută de îngeri,
"osebită" de diavoli şi…Doamne, ce aproape suntem
împreună…de oameni
Poate doar de aceea te iubesc.
Nu este îndeajuns?