vreau un pick-up
vreau oameni buni
vreau să văd cum cresc copiii Domnului

mai vreau un şoricel care să alerge cu un creion în gură
pe lângă urechile mele
să îmi şoptească poeme
să rupă vederile albastre cu marea
alea pe care mi le trimit bunicii când se duc în staţiune
să-şi îngrijească vechile iubiri prinse cu bold la piept

vreau să scriu naiv
să nu-mi treacă prin cap imaginea cancerului crescând
vreau un tată mai bun căruia să îi zic "tăticu`" şi un iubit fidel
de acum şi până când pământul va deveni cât un cub
de zahăr

nu mai vreau să scriu poeme despre dorinţă
e ca şi cum aş pune şoricelul din a doua strofă să mă scarpine
cu un creion
în ureche