Sunt mulţi copii pe-afară
lumina-i strânge-n pumnii ei micuţi miracol
străină-i umbra de copac cum ţara înspre ţară
din oameni se aprinde frigul în ultimul pătrar al lunii
necunoscut e semnul din metal când latră surd la mine cânii

se pregăteşte nopţii un iepure în ochii Domnului doar unul
număr încet să nu m-audă alergând în cuie somnul
degeaba umbra mea copacului de sunt ea mă ascunde şi mai adânc cu mult mai mult
fugind pământului lângă cuvânt dedinspre omul în umbra unui sfânt

sunt prăvăliile închise pe drum e nimeni căutând distanţe
iar umblă îngerii cu stelele aprinse-n anotimpul dintre aţe
vine o pasere în zbor are trei aripi colorate-n verde
e îngerul
Domnul îl are de rezervă când în alt ochi mă vede

postum


am scris ultimul cântec altul
sunt pe drum




Costeşti -Argeş,Palatul de Aramă
8 aprilie 2007