uitat grămadă într-un oraş ordinar
nu e nimeni sunt mort
în aşa-zisul timp liber discut cu răposaţii
m-au poreclit reanimatu' le spun bambilicilor
hai să construim o calamitate mai elegantă

şi aşa mai departe ma regăsesc
numai atlet pe internet doar acolo
e totul viu şi posibil

uite iubesc o poetă bunăoară i-am dat enter
m-a răscolit de m-a rupt în două m-a făcut
un fericit împărat al disperaţilor

cum paştele tristeţii să nu jubilezi
să nu dai în mintea adulţilor
în teribila euforie
a exasperării?

e un joc debil ţi se dă sau ţi se ia totul
eşti liber să mori să învingi depinde
cum te umple norocul de sînge
uneori game over înseamnă chiar sfîrşit

iubito pe fereastra ta încuiată
scrie cu litere de aur "fraiere"
aha poate e încuiată pe motive întemeiate
poate că neîntemeiat dar scrie

stau cu faţa la zid nu văd mare lucru
dar văd nelimitat sunt bucuros ca un fraier
de ce nu am dar beneficiez
de jocul nostru de copii serioşi
de şoaptele uraganului Enamorada
de asurzitoarea lor încîntare

avem mîini pentru a vedea departe
şi ochi pentru a îmbrăţişa totul

hai
dă-mi parola aia nenorocită