 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ je t'aime
moi non plus 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-05 | |
era întuneric în sală așa era mereu la istoria artei
te întrebam de fiecare dată dacă te măriți cu mine râdeai știai cât sunt de mincinos eu făceam pe seriosul puneam câte o carte groasă în picioare să te pot atinge te țineam de mână să nu poți scrie asta te enerva cel mai tare învățam manierismul italian diapozitive cu anamorfoze ascultam în surdină un compozitor baroc și profesoara vorbea încet monoton matern dându-ne un fel de siguranță ți-am pus mâinile pe genunchi erau rotunzi ca o marmură de arp uitată în fața ferestrei la soare ai închis ochii și ți-ai mușcat buzele inima mea a început să bată cu putere muzica nu se mai auzea de câte ori văd un tablou de rafael georgione sau correggio îmi amintesc de genunchii tăi calzi și de pulpele tale fierbinți azi am primit de la tine o carte poștală cu o pictură și nici un cuvânt dar am înțeles tu de câte ori vezi acești pictori îți amintești de mâinile mele și mai ales de obrăznicia lor acolo pe întuneric la orele de istoria artei cu ani în urmă cu mulți ani în urmă când nu credeam în curgerea timpului și ne știam nemuritori așa cum erau operele pe care le studiam cartea poștală de la tine e o fereastră spre clasa aceea de la etaj cufundată în întuneric
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
