citeam ultimul capitol încă o dată
din carte nu-mi rămăsese altceva între mâini
paginile rupte făcuseră insulă
autorul însuşi părea că se destramă
în poza cu grimasă de pe contracopertă
nu reuşeam să înţeleg
personajul era încă viu

...//când ne-am lipit ultima oară de bara de autobuz
aveai mâinile calde şi miros de aluminiu
eu tremuram
silabisesc amintirea asta ca pe-o alveolă
pagina asta e cusută de cotor...//

încep să-nvăţ pe de rost paragraful final
citesc despre câini muşcând câini
cum rup din burta celui din urmă fătat
maţele cu lapte

pleacă rîndurile în nisipul de la picioarele mele
preţul
isbn-ul
degetele
încheietura
braţul sprijinit de fotoliu
...insulă prinsă de cotorul atlasului