Şâ vinea să lumânare latră mersu-ntre picioare doare pasu
Io de gâde am habaru şi tai taiu ascut iute perde glasu
Numa tu lăsatu secu duci la foc ce pui în jaru paşte calu
crede şi se des cam fată ies din baltă peştili du valu

harman cin te ce te duce pune cucu ia din cruce cântec fum
rupe le din fustele ne rămân doar crusta şi lăcusta-n drum
Doamnili ogoarili şterge lacrima din li în la şubred dealu
A strigat în ţintirimu popa şaru lumea-i din opincă şalu

ardemeni sparge lumină şaru strâns de gât amnaru
vini paseri ti duce urcă lemnu bate cuiu suie negru armăsaru
ia din piatra şi din apa lunecând la lume toarta
Şâ vinea Domnu trântindu de la stânga braţu poarta

se rupea cămeşili iată-n focu zdrenţili şamur din ispita lu
ţâţa mare de la lemnu lepădând în lume semnu şamurdan a fu
strigând leac din iarbă arsă de muiere duce fierul şi îl ia
când la deal când după frunză pierde-n stea duminica

troica vase de pământu rumegă în iesle gându