Teiul lui Miha-n Copou ninge,
Iarnă-i şi-acolo, cu fulgi de Prut,
Aceleaşi cadouri, ciorapi şi-o minge,
Când n-am picioare, şi nici n-am avut.

(Fii blestemată doamnă toamnă,
Tu, ţiitoare de cocori vagabonzi,
Anotimp răspopit, fără sutană,
Scroafă stearpă cu pruncii blonzi.)

Clopot gol, Crăciun de paie,
Oale cu găuri mari de covrig,
Moare flămându-ntre porc şi oaie,
Îmi vine să urlu, când încep să strig.

Talangă de pietre cu gust de nucă,
Varză murată cu iz de jar,
Nunta Zamfirei cu prima nălucă
Zahăr sihastru cu gust amar.

Daţi-mi vă rog un Crăciun de bine,
Cu Isus, păstori şi magi lângă cer,
Mi-e scârbă de panglici, de noi, de mine,
Doar cârpa din Iesle, atâta vă cer.