dacă ar fi să mă iau după tine
azi ar trebui să fac pace în lume
să întorc planeta cu josul în sus
şi să îi gâdil tălpile
să năucesc gradele în celsius
să fac afişelor mustăţi sau şi mai bine
să mă ţin de mână ca pe o
prietenă bună

şi veche

pe mine mă sperie că
nimic nu îţi pare imposibil

n-o fi nici pentru tine uşor
şi de fapt gaura asta lăţită
din creştet din care curge în continuu
o spumă verzuie de sevă cu miros incert
e semn că nici nu-ţi e

ştii
atunci când stăteam pe buza hăului
în balans am întins braţele ca o pasăre
şi nu mi-a fost teamă
să pot

unghiile mele palpau prin ceaţă
fericite
hoarda de îngeri
pe care ai trimis-o
în căutarea mea


*


după ce a turnat peste mine toată canistra
şi a zvârlit chibritul
s-a aşezat ca o maică precistă
cu mâinile în poală
într-un colţ

începusem să ard şi să urlu

pe faţa ei vopseaua rânjea
hidos făcând riduri

miroseam a carnea mea prăjită
a inima mea încinsă miroseam

fă ceva dă drumul la ploaie
nu mă lăsa aşa mişcă naibii geana aia
zi ceva

prietena mea era o piatră
în care transpira o minune

cu ea am spart o fereastră


*

ne-am ascuns apoi împreună
sub o pătură mare care ne înţepa
pielea
într-o linişte cu stele şi pori
am născut simultan şi fără durere
doi copii la care ne uităm şi azi

cum ard