nu mai străpung cu ace fluturii buimacii
şi toamna nu mai fur gutui din galantare
în parcuri nu mai stau de vorbă cu copacii
şi nici castane nu mai car în buzunare

astăzi înalţ un zmeu peste oraş
căci mi se face iarăşi dor de tine
şi tu să vezi şi să-mi trimiţi răvaş
cum ca ţi-e dor şi ţie că eşti bine

iar fac echilibristică pe şine
tramvaiele mă ocolesc râzând
doar babe elegante-n limuzine
mă-njură printre dinţi virând

e cale de vre-o oră între noi
şi pe-o arteră am oprit traficul
în urma mea e mare tărăboi
dar mă aştepţi cu ceaiul si tonicul