miros de sarmale răcituri şi clătite
uite tată ce bine trăiesc
am cărţi multe cărţi şi mai ales timp
să le citesc aşa cum ai vrut tu
chiar şi când soarele e sus
la parter stau cu lumina aprinsă
trenul prietenia ajunge la şase
la gara de nord
pe peron inima mea
înţepeneşte ca o bucată de carne
în zeama de răcituri

altădată întindeai palmele
îmi prindeai picioarele ca la circ
mă ridicai deasupra capului
ne boisea fricosule n-o să cazi
iar eu simţeam
frigul în burtă
şi părul împrăştiat în vânt

ţinte! ţinte!
îmi cereai cu ciocanul în mână
apăsând duşumeaua de brad
mâncam miez de nucă uscat şi mă lipeam
de spatele tău
sobuşoara mea
cristina mi-a zis că milioane de copii au mai spus-o
credeam că doar eu ţie
la casa cea nouă când
nici nu vedeam ţintele
adunate grămadă într-o cutie de seliodkă ivasy