Mă caut în străfund de conştiinţă,
Şi sap adânc, dar nu mă regăsesc;
Nu ştiu dacă sunt lucru sau fiinţă,
Dacă respir nu-nseamnă că trăiesc!

Întreb, pe rând, pe cei ce mă-nconjoară
De m-au văzut cândva, dacă mă ştiu;
Toţi îmi răspund la fel, cam într-o doară:
- Fugi nene de aici – că eşti zurliu!

Sunt suflete stinghere, zeci de mii,
Dar eu, jumatea nu o întâlnesc:
Cele ce nu-s pereche sunt pustii...
O caut, însă nu o regăsesc!

M-ai părăsit, iubire virtuală,
Şi internetu-l simt acum, anost;
Comunicaţia? - o vorbă goală!
Singurătatea-mi este adăpost...