oprindu-mă din lucru şi istovit m-am aşezat pe un trunchi
şi-am adormit l-am visat pe tata tânăr şi pe mine bătrân
a venit aşa blajin şi mi-a pus în braţe un păun mare alb
eram într-o poiană in lumina lunii am văzut rezemate de copaci
roţi mari nişte pietre de moară tata a plecat
fără să rostească nici un cuvânt am vrut să-l chem înapoi
lasă-l spuse păunul mă ai pe mine şi m-am speriat
l-am lăsat să cadă s-a spart şi ieşeau din el
mii de păsări albe care au umplut văzduhul
şi se izbeau unele de altele înălţându-se

m-a trezit un porumbel care intrase in atelier
se lovea necontenit de geamuri am ieşit în stradă tulburat
şi l-am lăsat singur cu pietrele mele
o ploaie rece îmi răcorea fruntea