de unde veneau zilele acelea colorate şi multe nici nu mai ştiu
le trimiteam mereu înspre tine şi nu mai ajungeau
am crezut că era o greşeală de scriere a numelui
cînd le-ai primit
tîrziu şi patetic
ai rămas în mijlocul străzii
din ţara aceea îndepărtată
femei frumoase îţi priveau ochii rotunzi, părul lung şi aspru, mîinile cu degete prelungi
uite-l pe zorba cum rîde spuneau
acum eu stau şi mă întreb ce mai poţi face tu cu toate zilele acelea scrise în romaneşte

între Laconia şi Messinia, sub dafini, tîrziu către seară,
peste albele ziduri trec umbrele zeilor uitaţi
pornesc spre ei
într-un tîrziu
tu aşteptîndu-mă
iubindu-mă
în greaca veche