"atunci iarăşi vă veţi petrece restul vieţii dormind, afară numai dacă zeul, îngrijindu-se de voi nu v-ar trimite pe altineva la fel"
Platon, "Apologia"


Camera 3210. Poftiţi cheia, vă rog.
Luaţi ascensorul din stânga
Bună seara, domnule
Bună seara, domnilor
Eu urc în cameră şi mă odihnesc puţin.
Cobor într-un sfert de oră.
Ne vedem jos. Ne vedem sus.
Nu ne mai vedem niciodată.

Gata. S-a închis uşa bine?
O uşă
nu se mai închide la loc
în aceeaşi lume

Vecinul din dreapta a coborât
Nici în camera din stânga
nu mai e nimeni. De la
etajul acesta toţi
au plecat

Hei, recepţia! Unde au plecat toţi?
E o conferinţă undeva
în seara asta?

Exact adineauri coridorul
era
înţesat de lume.
Doamne,
hotelul e gol

Hai afară. E pustiu şi oraşul.
Cum a mai trecut vremea, dom'le,
n-am stat decât zece minute
şi a început
vacanţa.
Da vacanţa. se poate în sfârşit
respira.
A plecat şi Dumnezeu în vacanţă

Pa, Doamne. Ne vedem în celălalt
în celălalt eon.
dacă mai vine vreunul.
Pa.
Lumea e în vacanţă.
Lumea a fost.
Ceva a fost în tot cazul.
A fost cu siguranţă ceva
în tot timpul acesta.

Oh, dacă ne-am putea aminti
ce anume...