În somnul de amiază dăruit
Pe mine se preumblă o suflare,
Roi de furnici şi de zumzuitoare
Ca peste-un trunchi de culme prăbuşit.

La deşteptări sub brazi ce-aprind misterul,
Ascult suind prin cetinele mute,
Din ţărână şi din apele stătute
O nuntă a miresmelor cu cerul.

(...)

Pornit spre Eulamp cu norii suri
Străbat acum pădurile de ulmi,
Să văd în purpuri şi-ntre uscături
Puternicii ambroziei pe culmi.

(...)

Eu pot cuprinde-n păr o lungă ploaie
Şi nimfele au loc în mine stol.
Mă simt pâraie cum le caut, gol
Că-şi umflă-n mijloc sânii de pietroaie.

Prin vreascuri trec vânjos şi-ntinerit
Purtând lumina zilei în spinare.
Stăpân al verii zburd fără sfârşit
Şi caut bucuriilor pierzare.

(...)

Ca fluturul ce-şi mângâie-n fâneţe
Aripa lui să pară înflorit,
În iezături şi vaduri umezit
Dau trupului o aspră frumuseţe.

(...)

Cu spicele odată mă trezesc,
Să sting iar peste văi o tânguire;
Răsadul zbenguielii în neştire
Cu-o urmă de picior îl risipesc.

Glas singuratec, plânset de oier,
Tăcerilor şi vântului rămân.
Încet din urmă-n ţarcul serii mân
Cu floarea crengii, stelele pe cer.

(...)