E un alt vis ce-mi răstoarnă retina mîinile
amorţite-n înăuntrul rece ca o cameră închiriată
cortina nu cade peste măşti nici ochii nu sunt
deschişi peste malul smuls la ţărm au ajuns doar
falangele corăbiei rămăşiţele-mi scrijelesc genunchii
atunci cînd merg mă afund tot mai mult iluzia
e o pădure cu părul negricios dezlegat ceasornicarul
ce-şi plimbă îngerul în lesă eu n-am ascultat bătăile
inimii le-am ţinut strîns în braţe ca pe nişte iubiţi la care
nu puteam să renunţ.