alege-mă doctore dintre fraţii mei
de hrană
de trup
şi de limbă
poate? bisturiul tău inima creierul să deschidă
să-mi vindece conştiinţa
cuvântul mincinos trufia hoţia sau crima

când un beteag vindecă alt beteag
sănătoasă e moartea
orarul este afişat pe uşă: Deschide(!)ţi
aceasta-i Sala de Aşteptare

microbii mari poartă microbii mici
cine e mai bolnav
cine pe cine mănâncă
pentru că
iată
femeile tămăduitorilor şi pacienţilor deopotrivă
se iubesc între ele
sau iubesc animalele

nu despre trup vorbim aici te înşeli cititorule
apă de ploaie sau apă oxigenată – tot una
ci despre timp
lumina-i o absenţă pe care
cel sănătos nu o simte

de aceea nu suportăm morţii cu ochii deschişi
transparentul lor produce confuzie
iar scrisul
mai mult de o lumânare nu-nseamnă
pe care ne-o aprindem de vii

prin întuneric ne ţine de mână ce-am fost