 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Soacră, soacră... 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-12-18 | |
videopoema
nu se întâmplă nimic CLICK în care sunt eu și livia ștefan :) iar versurile, mai mult sau mai puțin sunt.... nu știu cum să îți povestesc toate astea juliturile din genunchi spartul geamurilor frigul semnele că am crescut uităm că lumile nu îmbătrânesc deci nu se mișcă sunt doar o bandă rulantă pe care alergăm...numărăm km ajungem fiiix în același punct /câteodată coborâm pământul ne fuge de sub tălpile amorțite dimineața îmi bag capul într-o chiuvetă plină /apa curge peste margini/ visele mă țin trează îți șoptesc: recuperam tot/ de fapt nu am pierdut niciodată dansăm / nu se întâmplă nimic/ ne-am tuns parul /nu se întâmplă nimic/ ne-am îmbrăcat altfel/nu se intampla nimic/ ne-am descotorosit de dragoste/ ne-au rămas sexele căutându-se / nu se întâmplă nimic îmi pun mainile la ochi număr până la zece, așa cum făceam când nu credeam că te văd /deschid ochii /în fața mea nu e nimeni dintre toate amintirile rămân sala de cinematograf prin care alergam desculți și mersul cu trenul sau poate uitam *** sunt doar scaunul unui balansoar/ tu esti sfoara când stateam unul lângă celalalt eram o inima uriașă care se balăngănea *** în definitiv străzile sunt pline de oameni care merg îmbrățișați noi călcăm din ce în ce mai apăsat /așa cum facem când plouă și ne grăbim spre casă acasă cu patul nostru în care un pisic adoarme flămând
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
