zilele mi s-au scurs pe sub genunchi, acolo unde valurile au şters fiecare secundă
pe care ai uitat-o în infinitul privirii – când ai plecat nu mi-ai lăsat decât o cunună de frunze uscate

în scobitura palmei mele reproduc forma pierdută a îmbrăţişărilor tale, sărutul fierbinte şi obrazul fin
soarele se prinde de fiecare piatră, de fiecare ochi, de fiecare suflet

***

ai luat cu tine gara, ai adunat toate amintirile noastre şi le-ai pus în valiza de piele
de unde câte un os mai străpunge prin fermoarul tras după tine

***

luceafărul pe care l-ai adus să-l cunosc zace îngropat în mare