citeam într-o cană de cafea
cum o să mă căsătoresc la 20
o să am soţie, copii
dragoste n-o să am
dragostea e un anotimp

tot scriu şi şterg
apoi îmi zic

asta
nu
e
poezie

asta e o discuţie prostească cu miruna miruna e singură acum
e singura
mi-a zis merg să mă spăl pe cap
k, mergi, să nu aluneci pe gresie
să nu te dai cu şampon
iar o să îţi cadă părul
şi-o să înfunzi cada-
în fiecare zi pleacă o
parte din tine/ sunt eu
ţi-am mai zis
părul tău mă părăseşte pe mine

strig şi mă aud numai eu

tu vezi numai binele din oameni tu trăieşti cu ideea că toţi sunt buni tu eşti o clepsidră captivă într-un carusel de hamsteri