În pieptul tău bat inimile toate,
Ce le-am pierdut şi moarte le credeam ;
Domnesc în el amor, simţiri curate
Şi-amicii toţi, ce-ngroapă-i socoteam.
Ce multe lacrimi jalnice şi sfinte,
Cucernică, iubirea mi-a răpit,
Bir morţilor, ce azi îmi stau-nainte
Ca un trecut în tine tăinuit.
Eşti cripta-n care dorul stins revine,
Şi-a celor dragi trofeie-s pe pereţi:
Ei îţi dădură partea lor din mine,
Şi-al tău acum ce-avură ei de preţ.
Pe cei ce i-am iubit îi văd în tine ,
Iar tu, prin ei, mă ai întreg pe mine.