Pe locul acela
stătea o femeie din Jurilovca.
Mi-a întins o fotografie,
apoi mi-a zâmbit,
n-am mai întâlnit-o de-atunci.

Într-o zi
am întâlnit un bătrân,
se oprise lângă un copac
cu toate crengile rupte,
privind înspre Vidra.

Azi
m-am ciocnit de un orb,
fuseserăm colegi,
îl ştiam de la televizor,
cândva
am fost pe acelaşi chei,
când îl măturau gloanţele,
urcase într-o barcă
învăţând să audă
doar ce voia.


Doar pe Tine nu te-am întâlnit
niciodată.
Nici n-aş fi avut ce să-ţi spun,
iar Tu
ai spus demult
tot ce aveai.