de ziua ei a plouat


cuibul din spatele pâlcului negru are penele aurorei. şoriceii de apă se împrietenesc cu sobolii încuiaţi sub pământ


îţi aduceam chifle atinse de mâinile mele, la o sută optzeci de grade punga de plastic se umflă dusă de vânt. numele tău călătoreşte prin labirinturile minţii -

apoi o casă deschisă, uşile au coji de portocală, aud când vii, maldăre de crengi vopsesc neuronii cu var gros

celula din mijloc e mobilată perfect pentru un expir abia perceput. omoplaţii lui peter ajută caprele să fete. pe cea bej o iubeşte


heidi îşi lasă capul în poala mea. râpa dintre picioare se umple. povestim...