copiii noştri sunt şi ai voştri
lespezile lor cresc zi de zi
sub teiul din plămânii mei
ies pe nas şi urechi
aduc tuse şi boli.
golim paharele repede vine iarna
ai şi plecat fără să îmi spui
ce îţi pasă

pe o foaie citesc de la tine:
ţigările sunt de tot felul le fumăm în toate împrejurimile înjurăm cu orice ocazie suntem păcătoşi pentru că ne-am născut suntem fericiţi pentru păcatele altora suntem mai morţi decât vom şti vreodată avem ochi pe care nu vrem să-i deschidem mai avem guri ce nu le putem ţine închise

căzute ploi
viermii măsură asfaltul
cd-ul alunecă în disperare
e mai bine aşa îţi spun
cu sufletul în/
flăcările de la aragaz/ ce
sticlesc în lacrimile ochilor
ceaiul dă pe foc
degetele mi se înroşesc
şi se umflă

mai citesc de la tine:
să îţi spun ce am cumpărat azi
două colivii am cumpărat
de la magazinul turcesc din colţ şi
doamna a zis pentru ce doriţi două
îi răspund am un suflet mare
e ca şi cum
aş reuşi să îl pun în două colivii
parcă văd cum îmi stă sufletul în
două colivii murdare
fără să aibă cine să le cureţe
e ca şi cum
viaţa ar fi mai bună după moarte