Tu nu scrii?
Stai pe scaun, şchiopătând de cunoaştere,
Cu aripi de ceaţă răsfirate în vis.
O noapte de ceva albastru, îi da viaţă foii de ceară ce se scarpină cu pana de curent.
Pământia tablă de materii a îngheţat sub presiunea conştinţei mele.
Numărul "PI" s-a împărţit în doi de "t" şi a cedat sufixe şi prefixe.
ToTul sau nimic!
Certificatul de prostie hibernală se împarte în două:
Prostia şi...iarna.
Iarna, scri mai greu fiindcă prostia ţi-a îngheţat creierul.
Schimbă-l cu unul mai performant,
Acum nu mai e la modă maşina de scris.
Click-ul obosit al ei înnebuneşte.
Tuşul de pe mâini te întunecă şi nu mai vezi ce scrii.
Aşa că, îngeraş căzut în extaz,
Scrie de mână, dar cu haz.