dau drumul la muzică pentru că altfel nu pot să scriu
dar în loc să scriu stau şi ascult muzică.

de aceea m-am hotărît să scriu
versurile unui fel de cîntec

acum, faptul că sînt un optimist se vede în convingerea mea
că în noaptea cînd o să vină să mă ia
eu o să spun
pot să mai ascult un cd?
şi nu numai că o să mi se zică da, un cd merge,
şi o să ascult,
dar adesea
adesea în timp ce o să ascult
o să uit ce urmează să se întîmple la sfîrşit

o să uit ce s-a întîmplat deja la sfîrşit

aş vrea, dacă e posibil
ca acest cîntec să se numească
last walk on cadbury

cineva trebuie să fi mers pentru ultima oară pe o cadbury road
abia îndrăznind să se uite în jur
ca să nu vină totul peste el
totu fiind foarte uşor de dezechilibrat
un lucru ciudat pentru ceva atît de mare
şi greu

poate era un om care
mergînd amesteca în minte resturile unor cîntece
încercînd să facă din ele
o bandă rulantă
pe care să-şi pună chestiile mari, chestiile grele din viaţă
cum ar pune valizele incomode şi foarte incomode
ca să i le încarce în avion

last walk on cadbury.
din păcate, experienţa mea se limitează
la eastern bypass a4142
unde camioanele trec troznind de frig
şi la cele trei zile încă nepetrecute cu tine la duke of monmouth
în cardinal close
eu şi căldura trupului tău şi lumina ochilor tăi

adevărul e că mă gîndeam la cîntecul ăsta
în timp ce mergeam ultima oară pe magheru înainte să plec
şi cîntam în minte un cîntec care habar n-avea
un cîntec inexistent, total diferit de alte cîntece
inexistente pe care le fredonasem în minte cu pauze enorme, cu bîlbîieli
în alte drumuri atunci cînd obiectul minţii
e brusc capturat de absenţă şi refuz
nu mai ţin minte de ce
dar mi-aş putea închipui

cînd o să trebuiască să-mi adun curajul
şi chiar să ascult cîntecul ăsta
care mă va face să văd
atît de adînc în mine încît va trebui să
tresar dîndu-mi seama că n-am existat niciodată
deşi un amestec de resturi ar putea fi eventual dovedit
cînd o să vină să mă ia să mă ducă la cîntecul ăla
(eu sînt optimist totuşi)
o să zic, ar fi posibil înainte
să mai merg o dată pe strada cutare şi cutare
şi o să mi se zică bun, încă o dată
de la capătul ăsta al străzii pînă la capătul ăla
şi eu o să merg şi o să
pun toate lucrurile unul după altul pe bandă
ca să fie încărcate