E dimineaţă
Pălăria cu boruri largi
A rămas pe fotoliu.
Am şters de pe mobil
Fotografia cu femeia în haine rupte
Care trage un cărucior plin de vechituri.
Tu zâmbeşti.
Un sân ţi-a ieşit din sutien
Şi îmi spune „Bună dimineţa!”

O fiinţă umană
Se apropie de pat
Are 15 ani şi 45 de kilograme
de carne şi oase
Zâmbeşte.
Comand o cafea cu lapte cu mult zahăr.
Tu vrei un ceai de mentă.

Fiinţa umana fuge la bucătărie.

Ne avântăm în cotidian.
Într-un moment prielnic
Mimici schizofrenice se aşează teancuri-teancuri
Între noi şi bucătărie.

Zâmbim toţi 3 la unison.

„Ceaiul şi cafeaua sunt servite!”