oraşul acesta cu trăsuri
şi voalete aruncate în grabă
peste ochii doamnelor din alt veac
oraşul mort pe care îl recompui în fiecare dimineaţă
din două pensule aruncate în grabă
peste pânza la care lucrezi de 7 ani şi mai bine
oraşul acesta care zace cuminte în cutia ta de culori
te va ucide în cele din urmă
pe îndelete şi cu bună ştiinţă

nu vei reuşi să înveţi niciodată
mersul pe bicicletă
înotul
plimbările cu ascensorul prin blocurile gri
mai tinere decât tine
smerenia
iertarea
liniştea
nu vei reuşi

oraşul acesta care te-a învăţat
să joci la ruletă şi să câştigi la timp îndeajuns de potrivit
oraşul care te-a ascuns de ochii lumii
şi nu te-a mai adus înapoi
îţi va spune în cele din urmă
că e cam(prea) târziu

degeaba se aprind lumini pe magheru
degeaba trec prin drumul taberei tramvaie
şi toţi pescăruşii ăia care te caută inutil
degeaba degeaba
complet inutil

s-au dus trăsurile voaletele gambrinusul şi grădina icoanei
la capşa e loc doar de afaceri
în lipscani râd în soare manele

şi asta nu ar fi nimic
casa în care te-ai născut la târgu-mureş a fost deja demolată
(au construit acolo o bancă)

stai toată ziua şi numeri
depărtări munţi prieteni şi ape
seara scrii câteodată un poem
prea lung
numai bun de adormit chestia asta enervantă
cu nume de viaţă

asculta poezia in lectura danei banu