 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Soacră, soacră... 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-05 | | Înscris în bibliotecă de dan mihuț
Regret că mă-ntrerupi din cale
Cu interview-ul dumitale. Dar iată, mă opresc o clipă Să-ți dau răspunsul meu în pripă. V-am salutat o dată sfera Acum vreo zece mii de ani Cînd astronomii de pe Terra Erau de-abia orangutani. (Flammarion era gorilă Si bietul Newton diplodoc. Camil era de-abia Cămilă Iar Duică... nu era de loc ! El de-abia azi cînd scrie proză Se află în metamorfoză Și se transformă tare greu: Aspiră-acum la cimpanzeu.) De-atunci, prin negrele stihii, În noatpea largă și profundă, Am rătăcit cu zeci de mii De metri pe secundă, Și diafană m-am ivit, Din perioadă-n perioadă, Ca fulger blond încremenit Să-mi desfășor spectrala coadă Pe cerul nopții la zenit... Planetele cu sateliții, Purtîndu-si mîndre paraziții, Mi-au dat portretul prin gazete Și m-au fixat mii de lunete... Dar, gata să-mi găsesc mormîntul În vreun sistem de constelații, Am revenit zburînd prin spații, Căci nu disprețuiam Pămîntul. (De-ați fi în cer ca mine voi V-ați minuna întotdeauna Cum globul ăsta de noroi Se vede luminos ca Luna...) Și-aveam de gînd - ca un simbol De milenară simpatie - Cu cel din urmă-al meu ocol Să ne unim prin veșnicie Într-un fantastic carambol. Si măritîndu-i neagra humă Cu luminosul meu adaos, Într-un aprins vîrtej de spumă Să ne rostogolim în haos. Dar cînd văzui ce... porcărie (Să-mi ierți cuvîntul) ați făcut, Cît sînge-a curs din neghiobie Pe bietul vostru glob de lut, - Cu spaimă, la perihelie Din zborul meu m-am abătut Și nimbul clar și trena lungă Ca o eșarfă de lumină, Mi le-am ferit să nu ajungă Vreun strop întunecos de tină. De-atunci, iubitul meu, îmi vine De supărare si rușine Să fug... cu coada-ntre picioare Prin spații interplanetare Și să mă mistui în neant. Mă duc... Adio ! Salutare ! Să-mi scrii: Uranus, post restant.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
