târâm grijile în saci le aruncăm ca pe gunoaie
un câine ni le aduce la picioare
și din nou
același joc de-a cine scapă mai repede piatra în fântână

gropile orașului se umplu cu baloane de săpun
în timp ce un copil desenează pe geamul aburit fețe care curg
în timp ce mama lui îi lungește mâna în mod nefiresc
în timp ce eu caut în ochii cuiva o ușă

plouă de câteva zile și lalelele din grădină au murit strivite
aș spune o poveste dar pereții știu
m-am asigurat că le-am șoptit de suficiente ori
"să nu credeți în cuvinte frumoase dragii mei palizi"
aș spune o poveste despre o buturugă prinsă în cabluri
despre o agrafă care a smuls un stâlp de iluminat
dar plouă prea mult prea tare

și ma înec.