1 - “în rândul lumii”
Nostalgie
Trecute vremi rememorând -
Şi-aduce-aminte, n-a uitat -
Că-n rândul lumii-a fost, doar când,
Băga "adidaşi" la Gostat.

Cooperare în cadrul NATO
Suntem extrem de încîntaţi -
Clamăm de ne pleznesc plămânii -
Că-n ţări străine-avem soldaţi,
Şi-n rândul lumii sunt... românii.

Spre Europa
Dorind să fim în rândul lumii -
Cu ochii ţintă spre apus -
Precis ne vor blama postumii
C-am mers adesea-n sens opus.

Avocatul
Să mă-ncadrez, am încercat,
În rândul lumii,-ntr-un barou,
Dar n-am putut, că-s ocupat,
Să stau degeaba... la birou.

Bârfe
Epigramistii,-aud mereu -
Şi cârcoteala-i cu temei -
Ajung în rândul lumii greu,
Fiind frecvent... de râsul ei.

2- ”Mai bine mai târziu decât niciodată”

Conservatorism
S-a măritat o fată mare! -
Minunea lumii, pe Lipscani -
Dar, nu vă fie cu mirare:
Avea doar şai'ş-cinci de ani.


Explicaţie lămuritoare
De ce iubito-atâta zor? -
Îşi liniştea maiorul "fata" -
Mi-au zis părinţii să mă-nsor,
Târziu, când voi găta armata.

Dispută conjugală
Urâto! Zici că sunt chefliu...
Mă cerţi că am făcut-o lată.
Eu treaz voi fi într-un târziu,
Dar, tu frumoasă... niciodată!

Suspine tardive
Regretele sunt prea târzii -
Călcata-i strâmb o dată -
Şi fată mare o să fii,
Virgină... niciodată.

Apel la mintea de pe urmă
Române-al ţării mele fiu,
Trezeşte-te odată
Şi zi, prin vot, că nu-i târziu:
Acum ori niciodată!