Mai zvelt decât săgeata din arc, te-aruncă, murg!
Am răzbătut prin marea prelungului amurg.

Şi-acum de mult se vede, cum zbori cu coama-n vânt,
Luceafărul în boldul din fruntea ta răsfrânt...

Lovit-ai cu potcoava, şi-a scânteiat la pod,
Vreun hârb, sau diadema purtată de Nimrod?

Furtuna urlă-n faţă din răsputerea ei?
Îl urmărim pe Cresus în carul tras de lei!

Aleargă şi mai tare, de sete până arzi:
Noi vom întoarce carul cel tras de leoparzi...

Mai iute ca săgeata... mai iute! Nu-i când sta...
se-nalţă-n urmă pulberi şi înaintea ta,

Şi mă-nfior deodată, şi parcă frică mi-i:
Dac-ai sărit, din fugă, de-a dreptu-n galaxii?