Ca perdele aruncate în senin,
Spume albe în albastru se topesc,
Pescăruşii, fulgi de spumă, zboară lin,
Şi talazuri se aruncă, se zdrobesc,

Vin cu soare pe nisip rostogolite,
Se desfac în pânze albe tremurând
Şi se sfarmă-n mii de unde liniştite,
În răsfrângeri de lumină fulgerând

Se abat toţi pescăruşii pe-un talaz,
Pene albe în albastru se desfată,
Dulce-i leagănă talazul şi deodată
Îşi iau zborul într-un foşnet de atlaz.

Raze calde, snopuri-snopuri, cad piezişe,
Ninge aur... În tăcere şi mister,
Ca din visuri desfăcută şi furişe,
Trece-o navă albăstruie pe sub cer.