Trudit de veghe, aţipii în zori.
În vis, plutind pe valuri de lumină,
Mă pomenii deodată 'ntr'o grădină
De roze ce, regine printre flori,

Mă urmăresc cu ochi scânteietori
Şi una după alta mi se 'nclină...
Mi-era şi parcă nu mi-era streină
Această simfonie de colori...

Dar unde-am mai văzut atâtea roze,
Spumoase, - sau catifelate, grele,
Să se răsfeţe 'n fel de fel de poze?

Strălucitor, în nimb de-apoteoze,
Poetul rozelor râdea 'ntre ele
Şi le prindea 'n fluidice rondele.