În umbre pestriţe nelinişti măsoară
Înalturi zvârlite în albii secate;
Secunda-i albastră, nămeţi mă-mpresoară,
Întoarceri latente în vremuri uitate.

În umbre pestriţe mijeşte-nserarea,
Pereche rugínii strunite-n lăcate,
Şi trudnic despică, vetustă, cărarea
Sub zarea flămândă mustind de păcate.

În umbre pestriţe lumini trecătoare
Mai suie în jilţuri secunde smintite;
Pierzarea-n livadă argintă, şi doare,
De-a valma, în goană, trec vise ciuntite...